BIOGLÍFE (‹ gr. bios „viață” + glyphein „a grava”) s. f. pl. Structuri de bioturbație superficiale realizate de organismele animale bentonice (anelide, moluște, crustacee, trilobiți etc.) în timpul activității lor biotice. Se disting urme de pași, de tîrîre, de hrănire și de îngropare ce redau aspecte distincte ale morfologiei ventrale a organismului. B. sînt caracteristice depozitelor sedimentare de apă puțin adîncă (lacustre, litorale). Vezi definitia »

AUTODAFÉ s.n. Arderea pe rug a ereticilor condamnați de inchiziție (în Spania); (p. ext.) ardere, nimicire prin foc. [Pron. a-u-, pl. -euri. / < fr., it. autodafé, cf. port. auto da fé – act de credință]. Vezi definitia »

TARTUFE TüF/ s. m. tip uman ipocrit, fățarnic. (< fr. tartufe) Vezi definitia »

SAFÉ s.n. v. seif. Vezi definitia »

AUTODAFÉ, autodafeuri, s. n. Ardere pe rug la care erau condamnați, în timpul inchiziției, cei socotiți eretici; p. ext. ardere, nimicire prin foc. [Pr.: a-u-] – După fr. autodafé. Vezi definitia »