chéfe (-e), s. f. – Periuță, măturică. Mag. kefe. – Der. chefelui, vb. (a peria; a se crăpa), din mag. kefélni (DAR). Puțin folosit, în Trans. De la o var. chefelni, care se folosește tot în Trans., ar proveni, după Scriban, chelfăni, vb. (a bate tare pe cineva), explicație care este ispititoare, chiar dacă nu se lămurește bine circulația extinsă a ultimului cuvînt, în comparație cu aria modestă a celorlalte. – Der. chelfăneală, s. f. (bătaie). Vezi definitia »

ARFE (sec. 16), familie de orfevri spanioli. 1. Enrique (m. după 1543), lucrări în stil gotic tîrziu la Córdoba și Toledo. 2. Antonio (1510-1570), fiul lui A. (1). Piese importante la biserica Santa Maria din Medina de Rioseco. 3. Juan ~ y Villafane (1535-1603), nepotul lui A. (1). Lucrări în stilul italian la Sevilla, Burgos, Valladolid și Madrid. Autor a două tratate despre arta medaliilor și despre proporții în arhitectură și sculptură. Vezi definitia »

TARTUFE TüF/ s. m. tip uman ipocrit, fățarnic. (< fr. tartufe) Vezi definitia »

TEROMÓRFE s. f. pl. ordin de reptile fosile, acvatice sau terestre, având caractere comune cu stegocefalii și cu mamiferele. (< fr. théromorphes) Vezi definitia »

NESCAFÉ s. n. Praf de cafea solubil, care se prepară prin simpla dizolvare în apă; nes. ♦ Băutură preparată cu astfel de cafea; nes. – Cuv.fr. Vezi definitia »