RUGINÍT, -Ă, ruginiți, -te, adj. 1. Acoperit, ros de rugină (I 1). ♦ Fig. Vechi, uzat. ♦ Fig. (Despre voce) Îmbătrânit; dogit. 2. Fig. (Adesea substantivat; despre persoane, idei, concepții etc.) Învechit, înapoiat, demodat. 3. (Despre plante) Atacat de rugină (II 1). ♦ Care are culoarea galben-roșiatică a ruginii. – V. rugini. Vezi definitia »

NECINSTÍT, -Ă, necinstiți, -te, adj. Lipsit de cinste, de probitate; incorect; escroc. ♦ Care vădește, trădează lipsă de cinste, de probitate. – Ne- + cinstit. Vezi definitia »

POTMOLÍT, -Ă, potmoliți, -te, adj. (Pop.) Împotmolit. – V. potmoli. Vezi definitia »

GALACTÍT s.n. Piatră semiprețioasă. [< fr. galactite]. Vezi definitia »

ECTOENDOPARAZÍT s. m. ciupercă parazită la suprafața și în interiorul plantei gazdă. (< fr. ectoendoparasite) Vezi definitia »