AUREÓLĂ s.f. 1. Cerc luminos cu care pictorii înconjură capetele unor personaje, în special ale sfinților; nimb. 2. Halo în jurul unui astru, pe o fotografie. ♦ Zonă luminoasă care înconjură flacăra propriu-zisă. 3. (Fig.) Glorie, strălucire, faimă, splendoare. [Pron. a-u-re-o-. / < fr. auréole, it. aureola < lat. aureolus – de aur]. Vezi definitia »

BURTIÉRĂ, burtiere, s. f. Corset care strânge burta și șoldurile. [Pr.: -ti-e-] – Din burtă + suf. -ieră. Vezi definitia »

DISOSTÓZĂ s.f. (Med.) Osificare defectuoasă a cartilajelor fetale. [< fr. dysostose, cf. gr. dys – dificil, osteon – os]. Vezi definitia »

PÚRJĂ, purje, s. f. (Tehn.) Evacuare (continuă) a unui fluid, de obicei apă sau gaz, dintr-un recipient presurizat, dintr-un spațiu închis (ermetic) etc. – Din fr. purge. Vezi definitia »

AMPICILÍNĂ s. f. (Farm.) Antibiotic cu spectru larg. – Din engl. ampicillin. Vezi definitia »