SERTÁR, sertare, s. n. 1. Parte a unei mobile (birou, scrin etc.) în formă de cutie, care se poate trage în afară. 2. Organ de mașină care, prin deplasările sale, permite intrarea și ieșirea agentului motor (abur, aer comprimat etc.) în și din cilindrul unui motor. ♦ Element în formă de placă folosit la construcția unor robinete pe care le închide și le deschide, deplasându-se într-o mișcare de translație în lungul axei lui; vană. [Var.: saltár s. n.] – Din ngr. sirtári. Vezi definitia »

INTRAMOLECULÁR, -Ă adj. Care se află sau se petrece în interiorul moleculelor. [Cf. fr. intramoléculaire]. Vezi definitia »

POJÁR, (2) pojaruri, s. n. 1. Boală contagioasă (la copii), caracterizată prin apariția unor pete roșii pe piele; rujeolă. 2. (Înv. și reg.) Foc mare; incendiu. ♦ Fig. Lumină purpurie a zorilor sau a amurgului. 3. Căldură mare, arșiță. ♦ Fig. Înflăcărare, ardoare, patos; pasiune, patimă. – Din sl. požarŭ. Vezi definitia »

BIOTÁR s.n. Obiectiv fotografic foarte luminos. [Pl. -re. / < germ. Biotar – nume comercial]. Vezi definitia »

APOLINÁR, -Ă adj. apolinic. ♦ jocuri ĕ = jocuri la Roma în cinstea zeului Apolo în timpul celui de-al doilea război punic. (< fr. appollinaire, lat. ludi apollinares) Vezi definitia »