PRECĂDÉRE s. f. Întâietate, prioritate, preferință acordată unei persoane, unei probleme etc. ◊ Loc. adv. Cu precădere = în primul rând, înainte de orice; mai ales, în (mod) special, îndeosebi, de preferință. – Pre¹- + cădere. Vezi definitia »

SFRUNTÁRE, sfruntări, s. f. (Rar) Acțiunea de a sfrunta și rezultatul ei; p. ext. nerușinare, obrăznicie, impertinență. – V. sfrunta. Vezi definitia »

ÎMPRIETENÍRE s. f. Faptul de a (se) împrieteni. [Pr.: -pri-e-] – V. împrieteni. Vezi definitia »

SALUTÁRE s.f. Acțiunea, faptul de a saluta; formulă, termen de salut; salut. ♦ (la pl.) expresie de politețe transmisă prin scris sau prin cineva unei persoane. [< saluta]. Vezi definitia »

ÎNSMĂLȚÁRE, însmălțări, s. f. (Poetic) Acțiunea de a însmălța și rezultatul ei; podoabă. Vezi definitia »