ELECTROMAGNÉT, electromagneți, s. m. Bucată de oțel care capătă proprietăți magnetice când, printr-un fir metalic care o înfășoară, trece un curent electric. ♦ Corp feromagnetic magnetizat temporar. – Din germ. Elektromagnet. Vezi definitia »

nilavét s.m. (reg.) 1. om demn de batjocură. 2. lucru scump; giuvaer. Vezi definitia »

BIBERÉT s. m. 1. blăniță de miel de culoare maro-roșcată. 2. pluș gri sau maro, cu părul din lână ori din fibre sintetice, folosit pentru garnituri de gulere, manșete etc. (< germ. Biberett) Vezi definitia »

GOFRET s. n. MicĂ? prĂ?jiturĂ? în formĂ? de fagure. -Din fr. Gaufrette Vezi definitia »

CÚGET, cugete, s. n. 1. Capacitate de a gândi; gândire. 2. Gând, idee, părere. ♦ Imaginație, fantezie. 3. Minte, intelect. 4. (Înv.) Intenție, plan, proiect. 5. Conștiință. ◊ Expr. A-l mustra (pe cineva) cugetul sau a avea mustrări de cuget = a fi chinuit de remușcări, a-l chinui (pe cineva) remușcarea, regretul. – Din cugeta (derivat regresiv). Vezi definitia »