cúcură (-ri), s. f. – Tolbă de săgeți. Ngr. ϰούϰουρον, din lat. cucurum (Philippide, II, 710; REW 4790; DAR), împrumut literar din sec. XVI, fără circulație reală. Cf. alb. kukurë (Meyer 211), bg. kukur (Conev 71), it. còccano (Battisti, II, 991). Vezi definitia »

VODCĂ bombiță, motorola, săniuță, sodă. Vezi definitia »

CROMOSFÉRĂ s. f. strat al atmosferei solare, de culoare roșietică, situat deasupra fotosferei. (< fr. chromosphère) Vezi definitia »

ARĂPOÁICĂ, arăpoaice, s. f. (Pop.) Femeie care aparține populației indigene, cu pielea neagră, din Africa tropicală; p. ext. femeie cu pielea și părul de culoare neagră. – Din arap + suf. -oaică. Vezi definitia »

a intra ca în brânză expr. a nu întâmpina nici o rezistență. Vezi definitia »