FASCIÁȚIE s. f. anomalie la plante constând în aceea că unele organe se lățesc sau poartă numeroase apendice. (< fr. fasciation) Vezi definitia »

aberáție s. f. 1. abatere de la normal sau corect; (p. ext.) idee, noțiune, comportament; aberanță; absurditate. ♦ (biol.) abatere de la tipul normal al speciei. ◊ ~ cromozomială = modificare a numărului de cromozomi caracteristici speciei. 2. (fiz.) formare a unei imagini produse într-un sistem optic. ◊ ~ cromatică = defect al imaginilor produse de lentile, constând în formarea de irizații pe marginea imaginilor. 3. unghi format de direcția adevărată și de cea aparentă din care este văzut un astru de pe Pământ. (< fr. aberration, lat. aberratio) Vezi definitia »

GRANULOMETRÍE s. f. Determinare a granulozității unui material granular. – Din fr. granulométrie. Vezi definitia »

OMOFAGÍE s. f. 1. (ant.; la greci) sacrificiu urmat de mestecarea de carne crudă. 2. hrănirea cu carne crudă. (< fr. omophagie) Vezi definitia »

zoonomíe (ramură a zoologiei) s. f., art. zoonomía, g.-d. zoonomíi, art. zoonomíei Vezi definitia »