CALDEIRĂ (‹ fr.) s. f. (GEOMORF.) Vechi crater vulcanic uriaș, format printr-o explozie și lărgit prin prăbușiri, în interiorul căruia s-a format un nou con vulcanic cu un crater mai mic (ex. Vezuviul). Vezi definitia »

tínă (-ni), s. f. – Noroi, nămol, glod. Sl. (ceh., rus.) tina (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Cihac, II, 411). Se folosește mai ales în Trans. – Der. tinos, adj. (noroios, mocirlos); tinoavă, s. f. (Trans. de N, mocirlă, baltă de noroi); întina, vb. (a murdări cu noroi, a umple de noroi; a păta; a prihăni). Vezi definitia »

AEROBIÓZĂ s. f. Formă de viață a unor organisme în prezența oxigenului din aer. [Pr.: -bi-o-] Vezi definitia »

ACTINOBACILÓZĂ s. f. boală, frecventă la taurine, asemănătoare actinomicozei, prin adenopatie și abcese. (< fr. actinobacillose) Vezi definitia »

ANTITROMBÍNĂ s. f. substanță din sânge capabilă să inactiveze trombina. (< fr. antithrombine) Vezi definitia »