ISCHIÁTIC, -Ă, ischiatici, -ce, adj. (Med.) Al ischionului. [Pr.: -chi-a-] – Din fr. ischiatique. Vezi definitia »

SÍLNIC, -Ă, silnici, -ce, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. Care se face în silă, de nevoie; care este impus, forțat, silit² (1). ◊ Muncă silnică = pedeapsă judiciară grea, care se aplică pentru fapte penale grave, constând din închisoare și muncă forțată (în ocnele de sare). ♦ Care este ilegal. 2. Greu de suportat, apăsător, penibil. 3. Care este nenatural; forțat. 4. Dificil, greoi, anevoios. ♦ (Rar) Silit² (2). II. S. m. și f. (Rar la f.) Numele a două plante erbacee din familia labialelor, cu tulpina târâtoare, cu flori albastre sau violete, ale căror flori și frunze se întrebuințează în medicina populară (Glechoma hederaceum și hirsutum). – Din sl. silĩnĩkŭ. Vezi definitia »

FOTOVOLTÁIC, -Ă adj. 1. efect ~ = apariție a unei tensiuni electromotoare la contactul unui redresor, când pe acest contact cade un fascicul de radiații. 2. pilă (sau celulă) ~ă = fotoelement. (< fr. photovoltaïque) Vezi definitia »

SILOGÍSTIC, -Ă adj. Referitor la silogism. [Cf. fr. syllogistique]. Vezi definitia »

ENDOPLASMÁTIC, -Ă, endoplasmatici, -ce, adj. (Biol.) De endoplasmă, referitor la endoplasmă. – Din fr. endoplasmatique. Vezi definitia »