CATAPÚLTĂ, catapulte, s. f. 1. Mașină de război, folosită mai ales la atacul cetăților, care servea, în antichitate și la începutul evului mediu, la aruncarea pietrelor sau a butoaielor cu substanțe inflamabile asupra inamicului. 2. Dispozitiv pentru lansarea unei aeronave care, la decolare, trebuie să atingă o viteză mare pe un spațiu redus. 3. Dispozitiv pentru aruncarea din avion a pilotului împreună cu scaunul sau cu cabina, în vederea parașutării lui în caz de pericol. – Din fr. catapulte, lat. catapulta. Vezi definitia »

HÍDRĂ s. f. 1. (mit.) șarpe uriaș, închipuit cu șapte capete, care, tăiate, creșteau la loc. 2. (fig.) nenorocire, rău care crește inevitabil. 3. animal celenterat care trăiește pe fundul apelor dulci, fixându-se cu ajutorul unui disc. (< fr. hydre, lat. hydra) Vezi definitia »

PORUMBÍȚĂ, porumbițe, s. f. Femela porumbelului (I 1); porumbă², hulubiță. ♦ Termen de dezmierdare pentru o fată sau o femeie iubită. – Porumb + suf. -iță. Vezi definitia »

silitúră, silitúri, s.f. (înv.) constrângere. Vezi definitia »

FLUORÚRĂ s. f. compus al fluorului cu diferite elemente sau radicali organici; sare a acidului fluorhidric. (< fr. fluorure) Vezi definitia »