PROLAȚIÚNE s.f. 1. (Lingv.) Pronunțare. 2. Discurs, vorbire. [Cf. lat. prolatio, fr. prolation, it. prolazione]. Vezi definitia »

fericăciúne s.f. (înv.) fericire. Vezi definitia »

ARSÍNE s.f.pl. Nume dat unor compuși organici (folosiți ca gaze de luptă strănutătoare) care au arsenic în compoziție. [< fr. arsines]. Vezi definitia »

CONSERVAȚIÚNE, conservațiuni, s. f. (Rar) Conservare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. conservation, lat. conservatio, -onis. Vezi definitia »

INDECIZIÚNE s. f. v. indecizie. Vezi definitia »