dantélă (dantéle), s. f. – Horbotă. Fr. dantelle, cf. ngr. δαντέλλα. Se folosește și pl. colectiv danteluri. – Der. dantela, vb., din fr. danteller; dantelură, s. f., din fr. dentelure; dantelar, s. m. (persoană care face dantele); îndantelat, adj. (plin de dantele). Vezi definitia »

ZÓTCĂ s. f. (Argou) Fleancă, gură, plisc. (din tc. zotka) Vezi definitia »

ALBESCÉNȚĂ s. f. stare a ceea ce este alb. (< fr. albescence) Vezi definitia »

MAHÍNĂ s. f. v. mașină. Vezi definitia »

MICROFAGOCITÓZĂ s.f. Fagocitoză a microbilor. [< fr. microphagocytose]. Vezi definitia »