comíd s.m. sg. (înv.) gumă. Vezi definitia »

TIROÍD, -Ă adj. tiroidian. ♦ glandă ~ă (și s. f.) = glandă cu secreție internă pe partea anterioară a laringelui; cartilaj ~ = cel mai dezvoltat dintre cartilajele laringelui. (< fr. thyroïde) Vezi definitia »

GERMICÍD, -Ă adj., s.n. (Substanță) care distruge germenii patogeni. [< fr. germicide, cf. lat. germen – germen, caedere – a omorî]. Vezi definitia »

lichid, lichide s. n. băutură spirtoasă. Vezi definitia »

CICLOÍD, -Ă I. adj. 1. asemănător unui cerc. 2. dispus în cerc sau în verticile concentrice. II. s. f. curbă descrisă de un punct al unui cerc care se rostogolește fără alunecare pe o dreaptă fixă; trohoidă. (< fr. cycloïde) Vezi definitia »