TRISTÍH s.n. Strofă formată din trei versuri. [Cf. it. tristico, gr. tristichon]. Vezi definitia »

(psih)- se referă la capacitatea de a discerne semnificatia de confuzie, de a crea noi insight-uri, de a percepe si de a identifica relatii care nu sunt vizibile imediat, de a genera noi concepte (în mare măsură non-verbale) Vezi definitia »

HEXASTÍH adj. Compus din șase versuri. [< fr. hexastique, cf. gr. hex – șase, stichos – vers]. Vezi definitia »

EMISTÍH s.n. Fiecare dintre cele două jumătăți de vers despărțite prin cezură. [Var. hemistih s.n. / < fr. hémistiche, cf. gr. hemi – jumătate, stichos – vers]. Vezi definitia »

stih (stihuri), s. n. – 1. Vers. – 2. Verset. – 3. Poezie. – Mr. stih. Mgr. στίχος (Roesler 576; Murnu 53; cf. Vasmer, Gr., 137), cf. sl. stichŭ. – Der. stihoavnă, s. f. (cîntare bisericească la sfîrșitul vecerniei) din sl. stichovĭna; stihui, vb. (a compune versuri, a versifica); stihuitor, s. m. (versificator); stihiră, s. f. (cîntare la slujba de dimineață), din mgr. στιχηρόν; stihotvoreț, s. m. (înv., poet), din rus. stichotvorec. Vezi definitia »