POLARIZÁȚIE s. f. stare a unui corp care prezintă polaritate (1); polarizare. ◊ stare a unui mediu ale cărui proprietăți sunt descrise local de mărimi vectoriale; (p. ext.) mărimea vectorială care descrie o astfel de stare. ♦ ă luminii = ansamblul fenomenelor legate de producerea și de efectele luminii polarizate. (< fr. polarisation) Vezi definitia »

STENODACTILOGRAFÍE s. f. stenografie urmată de transpunerea în scriere curentă cu ajutorul mașinii de scris. (< fr. sténodactilographie) Vezi definitia »

BIOGEOCENOLOGÍE s.f. Ramură a biologiei care studiază distribuția geografică a comunităților vegetale și animale. [Gen. -iei. / < fr. biogéocénologie]. Vezi definitia »

INDECÍZIE s.f. Nehotărâre, șovăială. [Var. indeciziune s.f. / cf. fr. indécision]. Vezi definitia »

DISERTÁȚIE s.f. Expunere științifică (scrisă sau orală) care tratează o anumită problemă; expunere asupra unei chestiuni, asupra unei opere etc. în care se dezvoltă o idee filozofică sau morală. ♦ Lucrare prezentată de cineva în vederea obținerii unui grad științific. ♦ Temă dezvoltată de un elev sau de un student asupra unui subiect dat. [Gen. -iei, var. disertațiune, dizertație, dizertațiune s.f. / cf. fr. dissertation, lat. dissertatio]. Vezi definitia »