Definita cuvantului hifen
HIFÉN s.n. (Lingv.) Reunire a două cuvinte în unul singur pentru a exprima o singură noțiune. [Acc. și hífen. / < fr., lat. hyphen].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu hifen
DEMIMONDÉN, -Ă I. adj. referitor la o demimondă. II. s. f. femeie de moravuri ușoare; cochetă. (< fr. demi-mondaine) Vezi definitia »
ABDERHALDEN [ḁpdərhaldən], Emil (1877-1950), medic și fiziolog elvețian. Contribuții în fiziologia metabolismului și în chimia proteinelor; a descoperit fermenții de apărare. Vezi definitia »
EOCÉN, -Ă, eoceni, -e, s. n. î. S. n. Epocă geologică cuprinsă în prima parte a perioadei paleogene, caracterizată mai ales prin existența numuliților, lamelibranhiatelor, gasteropodelor, echinidelor și mamiferelor. 2. Adj. Care se referă la epoca eocenului (1). [Pr.: e-o-] – Din fr. éocène. Vezi definitia »
SERICIGÉN, -Ă, sericigeni, -e, adj. (Despre glandele unor viermi, insecte) Care secretă mătase. – Din fr. séricigène. Vezi definitia »
termen vulgar folosit pentru a descrie un act sexual Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z