ELECTROENCEFALOGRAFÍE, electroencefalografii, s. f. Procedeu de studiere a activității electrice a creierului, bazat pe aplicarea unor electrozi pe pielea capului și pe înregistrarea grafică, sub formă de unde, a curenților corespunzători acestei activități. [Pr.: -tro-en-] – Din fr. électro-encéphalographie. Vezi definitia »

NEOTENÍE s. n. (biol.) 1. persistență a caracterelor juvenile în stadiul de adult. 2. ajungere a organismului la maturitate sexuală înainte de dezvoltarea lui completă. (< fr. néoténie) Vezi definitia »

GLICEMÍE, glicemii, s. f. Prezența glucozei în sângele din organismul uman; cantitate de glucoză aflată în sânge. – Din fr. glycémie. Vezi definitia »

MEDULECTOMÍE s. f. incizie a țesutului medular. (< fr. médullectomie) Vezi definitia »

TOCILĂRÍE, tocilării, s. f. 1. Atelierul tocilarului (1). 2. Ocupația tocilarului (1). – Tocilar + suf. -ie. Vezi definitia »