CONFAREÁȚIE, confareații, s. f. (Rar) Căsătorie religioasă rezervată patricienilor. [Pr.: -re-a-] – Din fr. confarréation, lat. confarreatio. Vezi definitia »

HIDATURÍE s. f. eliminare, prin urină, a resturilor unui chist hidatic. (< fr. hydaturie) Vezi definitia »

AUDIOFONOLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază fonația, audiția și limbajul. (< fr. audiophonologie) Vezi definitia »

PANTOGRAFÍE s. f. 1. reproducere a unui desen etc. cu ajutorul pantografului (1). 2. procedeu de tipar cu forme a căror suprafață activă, mai înaltă decât suprafața neutră, este unsă cu o cerneală vâscoasă; tipar înalt. (< fr. pantographie) Vezi definitia »

GRANULÁȚIE s.f. 1. Mic corpuscul caracteristic pentru anumite celule. ♦ Mică tumoare rotundă care se formează pe suprafața membranelor seroase și mucoase în anumite afecțiuni. 2. (Tehn.) Structura unui material granulos, exprimată în procente de greutate. [Gen. -iei, var. granulațiune s.f. / cf. fr. granulation]. Vezi definitia »