sfárghie, sfárghii, s.f. (reg.) 1. așchie; bucată de lemn subțire tăiată în lung. 2. (în forma: sfârdie) loc de arătură lung și îngust. Vezi definitia »

vrétie (-ii), s. f. – (Timoc) Raniță. Sb. vreča (Bogrea, Dacor., IV, 855). Vezi definitia »

APLAZÍE s.f. Atrofiere a unui țesut sau a unui organ, provocată de întreruperea procesului de dezvoltare. [Gen -iei. / < fr. aplasie, cf. gr. a – fără, plassein – a modela]. Vezi definitia »

VITAMINOTERAPÍE s. f. folosirea terapeutică a vitaminelor. (< fr. vitaminothérapie) Vezi definitia »

HEMIPARACUZÍE s. f. paracuzie limitată la o ureche. (< fr. hémiparacousie) Vezi definitia »