VAPOROZITÁTE s.f. Însușirea a ceea ce este vaporos. [Cf. it. vaporosità]. Vezi definitia »

BOGDAPRÓSTE interj. (Pop.; adesea substantivat) Cuvânt de mulțumire adresat celui care dă ceva de pomană. ◊ Loc. adj. De bogdaproste = de pomană. ◊ Expr. Ca un pui de bogdaproste = (despre copii) nenorocit, prăpădit. (Fam.) A umple de bogdaproste = a ocărî (2). [Var.: bodapróste interj.] – Din bg. bog da prosti. Vezi definitia »

GASTEROMICÉTE/GASTROMICÉTE s. f. pl. grup de ciuperci bazidiomicete ai căror spori se formează în interiorul unui corp fructifer închis, în formă de stomac. (< fr. gastéromycètes, gastromycétes) Vezi definitia »

OBSCENITÁTE s. f. caracter obscen; vorbă, faptă obscenă. (< fr. obscénité, lat. obscenitas) Vezi definitia »

ABÁTE², abát, vb. III. 1. Tranz., refl. și intranz. A (se) îndepărta (de la o direcție apucată, fig. de la o normă fixată etc.). 2. Refl. A se opri în treacăt undeva sau la cineva (părăsind drumul inițial). ♦ Tranz. A aduce. Ce vânt te abate pe la noi? 3. Refl. (Despre fenomene ale naturii, calamități, nenorociri) A veni, a cădea pe neașteptate (cu furie, cu forță). ♦ Intranz. A-i trece ceva prin minte. Îi abătuse strigoaicei ca să-mi puie coarne de fier (ALECSANDRI). 4. Tranz. A-l descuraja, a-l deprima, a-l mâhni. Vestea l-a abătut. 5. Tranz. (Franțuzism) A culca la pământ; a doborî. Năprasnica secure... abate toți copacii (ALECSANDRI). ♦ Refl. (Rar) A cădea. Se abătu cu fața la pământ (SADOVEANU). – Lat. abbattere, (5) fr. abattre. Vezi definitia »