FENAZÓNĂ, fenazone, s. f. (Farm.) Antipirină. – Din fr. phénazone. Vezi definitia »

OXIBIÓZĂ s. f. (Biol.) Prezență a oxigenului într-un proces biochimic aerob. [Pr.: -bi-o-] – Din germ. Oxybiose, engl. oxybiosis. Vezi definitia »

ESTACÁDĂ s.f. 1. Punte de lemn, de beton etc. construită de la chei spre larg, care face legătura cu navele acostate la chei. ♦ Platformă așezată pe picioare înalte, care realizează o cale de comunicație între două puncte situate deasupra solului sau între un punct de pe sol și altul situat la înălțime. 2. Dig, obstacol într-un râu, într-un canal etc. care abate apa. ♦ Obstacol construit din mijloace plutitoare, legate articulat, instalat la intrarea unui port pentru apărare contra vaselor inamice. [< fr. estacade]. Vezi definitia »

FOTOFORÉZĂ s. f. deplasare a particulelor microscopice sub acțiunea unei iluminări puternice. (< fr. photophorèse) Vezi definitia »

BACHELÍTĂ s. f. Rășină sintetică din care se fabrică piese electrice izolatoare și diverse obiecte de uz comun. – Fr. bakélite. Vezi definitia »