Definita cuvantului eclogit
ECLOGÍT s.n. Rocă metamorfică, cu structură granulară, compusă din piroxen alcalin verde și din granat2 roșu. (din fr. éclogite)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu eclogit
CRISOLÍT s.n. Piatră prețioasă, varietate de peridot, de culoare verde; olivină. [< fr. chrysolite, cf. gr. chrysos – aur, lithos – piatră]. Vezi definitia »
RĂCÍT2, -Ă, răciți, -te, adj. 1. Care a devenit (mai) rece. 2. Bolnav de răceală (3). – V. răci. Vezi definitia »
NECĂJÍT, -Ă, necăjiți, -te, adj. 1. Care are un necaz; supărat, amărât, trist, mâhnit. ♦ Care exprimă supărare, mâhnire, tristețe. Față necăjită. ♦ Plin de supărări, de neajunsuri. 2. Care duce o viață grea; chinuit, muncit; p. ext. sărac, sărman. 3. Nemulțumit (de ceva sau de cineva), contrariat, enervat, întărâtat. [Var.: năcăjít, -ă adj.] – V. necăji. Vezi definitia »
ADORMÍT, -Ă, adormiți, -te, adj. Care adoarme, cuprins de somn. ♦ Somnoros. ♦ Fig. Lipsit de voiciune, greoi în mișcări, moale. ♦ Fig. (În limbajul bisericesc; adesea substantivat) Mort. – V. adormi. Vezi definitia »
poloștít, -ă, adj. (reg.; despre terenuri) care este îngrășat cu gunoiul lăsat de oi. Vezi definitia »