EPISTÉMIC, -Ă, epistémici, -e, adj. Referitor la cunoaștere, la știință. ♦ Logică epistemică = ramură a logicii moderne care grupează încercările de formalizare a relațiilor logice dintre enunțurile care cuprind termeni epistemici (cunoaștere, opinie etc.). (< fr. épistémique) Vezi definitia »

GALVÁNIC, -Ă adj. Care se referă la producerea curentului electric prin acțiunea chimică a acizilor sau a sărurilor asupra metalelor. ◊ Element galvanic = pilă electrică de curent continuu cu polul pozitiv de cărbune și polul negativ de zinc. [Cf. fr. galvanique, it. galvanico < Galvani – fizician italian]. Vezi definitia »

UȘÁRNIC, -Ă, ușarnici, -ce, s. m. și f., adj. (Depr.) (Persoană) care umblă pe la ușile altora, căreia nu-i place să stea acasă. – Ușă + suf. -arnic. Vezi definitia »

EUXEROFÍTIC, -Ă adj. (despre plante) care prezintă o adaptare pronunțată la perioadele de uscăciune. (< fr. euxérophytique) Vezi definitia »

HISTOCHÍMIC, -Ă, histochimici, -ce, adj. De histochimie. – Din fr. histochimique. Vezi definitia »