Definita cuvantului nomenclatură
NOMENCLATÚRĂ2 s. f. (În fostul bloc comunist, pînă în 1989 / 1991) 1. Denumire dată celor mai importante funcții de conducere. 2. Pătura conducătoare, privilegiată, din sistemul comunist. (cf. rus. nomenklatura) [după das große Wörterbuch der deutschen Sprache]
Sursa: Neoficial
Sursa: Neoficial
Cuvinte ce rimeaza cu nomenclatură
POLIVALÉNȚĂ s. f. 1. însușire a unei substanțe de a fi polivalentă; plurivalență. 2. capacitate a unei opere de artă de a fi receptată ca valoare estetică în etape succesive. (< fr. polyvalence) Vezi definitia »
FRIGOTÉHNICĂ s. f. ramură a termotehnicii care studiază tehnica producerii și utliizării frigului. (< fr. frigotechnique) Vezi definitia »
CORDELÍNĂ s. f. frânghiuță în alpinism pentru transportarea de materiale și oameni. (< fr. cordelline) Vezi definitia »
ÁNSĂ, anse, s. f. 1. Toartă curbată în formă de arc la un vas, la un coș etc. 2. Formație anatomică în formă de toartă sau de laț. 3. Fir de platină terminat cu un laț, care servește la însămânțări de germeni în diferite medii de cultură. – Din fr. anse. Vezi definitia »
MUCOPOLIZAHARÍDĂ, mucopolizaliaride, s. f. Substanță alcătuită din polizaharide și proteine, care se găsește în organismul animalelor, ca parte constitutivă a cartilajelor. – Din fr. mucopolysaccharide. Vezi definitia »