pronomíe (-íi), s. f. – Privilegiu. – Var. pronomion. Ngr. προνόμιον (Tiktin). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

zoogeografíe (-ge-o-gra-) s. f., art. zoogeografía, g.-d. zoogeografíi, art. zoogcografíei Vezi definitia »

sfășíe, sfășíi, s.f. 1. (înv. și reg.) fâșie; bucată de carne (sfârtecată). 2. (reg.) curelușă împodobită cu ținte de alamă. 3. (reg.) bucată de pământ lungă și îngustă. 4. (reg.) sfert dintr-un miel care a fost tăiat; ciozvârtă. 5. (reg.) chimir. 6. (reg.) fire groase de cânepă din care se fac funii, bice. 7. (înv. și reg.) făclie cu care se pescuiește noaptea; fachie, fașcă. Vezi definitia »

DIPODÍE s. f. (Lit.) Vers format din două picioare metrice. – Din fr. dipodie. Vezi definitia »

HORMONOPEXÍE s. f. fixare electivă a unui hormon într-un țesut. (< fr. hormonopexie) Vezi definitia »