CURATÍV, -Ă adj. Care vindecă; (fam.) tămăduitor. [< fr. curatif]. Vezi definitia »

PROPRIOCEPTÍV, -Ă adj. (Despre senzații provenite din corp) Care informează asupra mișcărilor, echilibrului etc. [Pron. -pri-o-. / < fr. proprioceptif]. Vezi definitia »

ORIENTATÍV, -Ă adj. care orientează; informativ. (< orienta + -/t/iv) Vezi definitia »

ADEZÍV, -Ă I. adj. (despre materiale) care stă strâns lipit. ◊ (biol.; despre organe) care fixează organismul de ceva. II. s. m. 1. produs, natural sau sintetic, la încleierea lemnului, a metalelor, materialelor plastice etc. 2. substanță care se adaugă la preparatele agricole antiparazite pentru o mai bună fixare a acestora pe plante. (< fr. adhésif) Vezi definitia »

CONECTÍV, -Ă adj. Care poate fi conectat, care se conectează. // s.n. 1. (Log.) Legătură prin intermediul căreia din variabile separate iau naștere expresii; conector. 2. Nerv care reunește mai mulți ganglioni. 3. (Bot.) Parte a anterei care suportă și reunește sacii polenici. ♦ Țesut celular. 4. (Mat.) Operator. [Cf. lat. connectivus, fr. connectif, it. connettivo]. Vezi definitia »