DOCIMAZÍE s. f. 1. mod de verificare și selecționare a candidaților la magistraturi, oratorie etc. în Atena antică. 2. cercetare a cauzelor unui deces prin examinarea organelor după autopsie. 3. disciplină care determină proporția de metale utilizabile conținute de minereuri; docimastică (II). (< fr. docimasie, gr. dokimasia) Vezi definitia »

TREZÍE, trezii, s. f. 1. Stare a celui care nu doarme, care este treaz; veghe. 2. Stare a celui care este cu mintea limpede, care nu este beat. – Treaz + suf. -ie. Vezi definitia »

MEDIASTINOSCOPÍE s.f. (Med.) Explorare vizuală a mediastinului. [Pron. -di-as-, gen. -iei. / < fr. médiastinoscopie]. Vezi definitia »

CIRCUMSPÉCȚIE s. f. (Livr.) Prudență, precauție, rezervă. – Din lat. circumspectio, fr. circonspection. Vezi definitia »

AEROGRAFÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studierea aerului¹ și a proprietăților lui. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérographie. Vezi definitia »