Definita cuvantului incantație
INCANTÁȚIE s.f. Cuvânt magic; ceremonie prin care vracii pretind că fac farmece și vrăji; (fig.) stare de extaz; încântare. [Gen. -iei, var. incantațiune s.f. / cf. fr. incantation, lat. incantatio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu incantație
DISCULPÁȚIE s.f. (Rar) Disculpare, dezvinovățire. [Gen. -iei. / < fr. disculpation]. Vezi definitia »
MONOGRAFÍE s.f. Studiu științific care tratează un subiect anumit din toate punctele de vedere. [Gen. -iei. / < fr. monographie, cf. gr. monos – unic, graphein – a scrie]. Vezi definitia »
LOGOMAHÍE s. f. (Rar) Discuție, polemică în jurul unor termeni. – Din fr. logomachie. Vezi definitia »
IATROLOGÍE s. f. (rar) medicină. (< fr. iatrologie) Vezi definitia »
TĂINICÍE, tăinicii, s. f. (Pop.) Taină, secret. – Tainic + suf. -ie. Vezi definitia »