tăpătúră, tăpătúri, s.f. (reg.) crestătură în copac înainte de a-l tăia; tapă. Vezi definitia »

BOTRIOCEFALÓZĂ s.f. (Med.) Boală parazitară la om și la animale, produsă de botriocefal, caracterizată prin anemie și tulburări digestive. [< fr. bothriocéphalose]. Vezi definitia »

TURBULÉNȚĂ s.f. 1. (Liv.) Tulburare; neorânduială, dezordine; gălăgie. 2. (Fiz.) Stare de mișcare a unui fluid în care există vârtejuri. [Cf. fr. turbulence, lat. turbulentia]. Vezi definitia »

moíță, moíțe, s.f. (reg.) 1. grindel, molan (pește). 2. ciupercă comestibilă galbenă-verzuie. Vezi definitia »

nebunoásă, nebunoáse, s.f. (reg.) plantă erbacee aromată; vinariță. Vezi definitia »