ATAȘAMÉNT s. n. Afecțiune puternică și durabilă față de cineva sau de ceva. – După fr. attachement. Vezi definitia »

SIBILÁNT, -Ă, sibilante, adj. (În sintagmele) Consoană sibilantă sau sunet sibilant (și substantivat, f.) = consoană articulată prin apropierea vârfului limbii de alveola superioară; consoană șuierătoare sau siflantă. – Din fr. sibilant. Vezi definitia »

VOLÁNT², -Ă, volanți, -te, adj. Desprins de o unitate, detașabil; mobil. ◊ Foaie volantă = tipăritură pe o singură foaie care se difuzează în public ca manifest, ca afiș etc.; filă detașată dintr-un caiet, dintr-o carte etc. Echipă volantă = echipă mobilă care se deplasează cu ușurință, dintr-un loc de muncă în altul, după nevoie. Bibliotecă volantă = fond de cărți aparținând unei biblioteci și împrumutat unei instituții pentru folosință temporară. ♦ (Rar) Care poate zbura; care se poate menține în aer. – Din fr. volant. Vezi definitia »

FONDÁNT, -Ă, fondanți, -te, adj., subst. 1. Adj. Care se moaie, care se topește ușor. 2. S. m. Substanță sau amestec de substanțe care se adaugă la topirea unui amestec de materiale pentru a coborî punctul de topire al acestora sau pentru a separa impuritățile, formând cu acestea o zgură la suprafața topiturii. 3. S. f. Bomboană preparată dintr-o umplutură moale cu nucă, zahăr, diferite arome etc., acoperită cu o glazură asemănătoare cu șerbetul. ◊ (Adjectival) Bomboană fondantă. 4. S. m. Medicament care ajută la reducerea unei inflamații. – Din fr. fondant. Vezi definitia »

INTUMESCÉNT, -Ă adj. Care începe să se umfle, umflat. [< fr. intumescent]. Vezi definitia »