Definita cuvantului pengo
PÉNGO s. m. Fostă unitate monetară principală în Ungaria (între 1 ian. 1927 și 1 aug. 1946). (din magh. pengő = care sună, zornăie; (pop. și înv.) monedă (metalică) [înainte de 1900 (pengő) forint] < magh. peng(eni) = a zornăi, a zbârnâi < pendít = a zbârnâi < onomatop.) [WDW, MÉSZ]
Sursa: Neoficial
Sursa: Neoficial
Cuvinte ce rimeaza cu pengo
ANTIIMÁGO s. n. acțiune antiepidemică de combatere a formelor adulte ale insectelor transmițătoare de boli. (< anti- + imago) Vezi definitia »
LENTÍGO s. n. pată pigmentară a pielii; pistrui. (< fr., lat. lentigo) Vezi definitia »
INDIGÓ I. s. m. 1. culoare a spectrului solar, între albastru și violet. 2. colorant albastru-violet, care se extrage din indigofere sau din anilină. 3. hârtie-carbon. II. adj. inv., s. n. (de) culoare albastru-violet. (< fr., port. indigo) Vezi definitia »
EMBARGÓ s. n. 1. interzicere, de către un guvern, a importului sau a exportului de mărfuri ori de alte valori. 2. act prin care un stat interzice, în caz de conflict, ieșirea din porturile sale a navelor străine sau reține forțat bunurile de orice fel aparținând unui stat străin, pe care le sechestrează. (< fr., sp. embargo) Vezi definitia »
MANDÍNGO subst. 1. S. m. Membru al populațiilor care trăiesc în regiunea văii superioare a râului Niger, din vestul Africii. 2. S. n. Grup de limbi înrudite mande, incluzând bambara, malinke și maninka, foarte răspândite în vestul Africii; mandekan. (cf. engl. mandingo < mandingo mandeŋga < mandi mande) [AHDEL] Vezi definitia »