ARHEOGRAFÍE s.f. 1. (Liv.) Reprezentare prin desen, prin pictură sau prin sculptură a unor scene antice. 2. Disciplină istorică al cărei obiect este publicarea scrierilor antice. [< fr. archéographie]. Vezi definitia »

LALOPATÍE s.f. Tulburare a vorbirii. [Gen. -iei. / < fr. lalopathie, cf. gr. lalein – a vorbi, pathos – suferință]. Vezi definitia »

LOGOPLEGÍE s. f. alalie. (< fr. logoplégie) Vezi definitia »

RADIUMTERAPÍE s. f. Folosire a radiului în tratamentul unor boli, în special al unor forme de cancer. – Din fr. radiumthérapie. Vezi definitia »

OPERÁȚIE s. f. 1. activitate îndreptată către atingerea unui anumit scop; lucrare, acțiune. 2. intervenție chirurgicală. 3. ansamblul acțiunilor de luptă și a manevrelor executate de forțele terestre, navale sau aeriene într-o regiune determinată. 4. efectuarea unor tranzacții financiare sau comerciale. 5. (mat.) procedeu prin care se atașează oricărei perechi de elemente dintr-o mulțime un element unic din aceeași mulțime. ◊ efectuare a unui anumit calcul. (< fr. opération, lat. operatio, germ. Operation) Vezi definitia »