INTERPOZÍȚIE s.f. 1. Stare a unui lucru așezat între altele. 2. (Fig.) Intervenție a unei autorități superioare. ◊ (Jur.) Interpoziție de persoane = act prin care o persoană apare în locul alteia pentru a-i facilita unele avantaje pe care nu le-ar putea obține direct. [Var. interpozițiune s.f. / < fr. interposition, cf. lat. interpositio]. Vezi definitia »

ONICOPATÍE s. f. onichie. (< fr. onychopathie) Vezi definitia »

ACRODISTROFÍE s. f. tulburare de nutriție a extremităților corpului. (< fr. acrodystrophie) Vezi definitia »

DISPAREUNÍE s.f. (Med.) Dureri violente în timpul contactului sexual, la femei. [Pron. -re-u-, gen. -iei. / < fr. dyspareunie]. Vezi definitia »

URETROSCOPÍE s. f. explorare endoscopică a uretrei cu uretroscopul. (< fr. urétroscopie) Vezi definitia »