SESIÚNE, sesiuni, s. f. Perioadă de timp în care membrii unui organ reprezentativ, al unei instituții științifice sau ai altui colectiv organizat se întrunesc pentru a rezolva împreună unele probleme; p. ext. ședințele ținute în această perioadă de timp. ◊ Sesiune de examene = perioadă de timp în cursul căreia se țin examene. [Pr.: -si-u-] – Din fr. session, lat. sessio, -onis. Vezi definitia »

propăgăciúne s.f. (înv.) 1. transmitere sau extindere a unei boli, a unei infecții; propagare. 2. recomandare cu insistență a unor principii, teorii, metode etc. Vezi definitia »

CHINO-TIBETANE adj. Limbi ~ v. sino-tibetane. Vezi definitia »

EXHIBIȚIÚNE s.f. v. exhibiție. Vezi definitia »

CONTENȚIÚNE, contențiuni, s. f. 1. (Rar) Dezbatere, discuție (aprinsă); ceartă, dispută. 2. (Med.) Menținere a corpului sau a unui organ într-o anumită poziție. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. contention, lat. contentio, -onis. Vezi definitia »