URÁNIC, -Ă adj. 1. uranian. 2. (despre radiații) emis de uraniu. ♦ acid ~ = acid derivat din uraniu. (< fr. uranique) Vezi definitia »

poșidíc (poșidícuri), s. n. – 1. Plevușcă, pește mic. – 2. Droaie de copii, copilăret. – 3. Făt, mormoloc. – Var. poji(r)dic, pojo(r)dic, poșirdic, poșildic, poșindic, boșandic. Creație expresivă, unde poș- exprimă ideea de „forfot”, cf. foș-. Legătura cu mag. fosedék (Drăganu, Dacor., III, 716), mag. posodék (Scriban) pare să explice prin același scop expresiv. Cf. poșircă, s. f. (apă chioară), care pare să aparțină aceleiași familii (după Cihac, II, 280, din sl. požesti „a arde”, ipoteză improbabilă, care se explică parțial prin silința exagerată că din acest cuvînt autorul ar face alcoolul de proastă calitate; în realitate se zice și pentru supe și băuturi nealcoolice). Vezi definitia »

DINAMO-ELÉCTRIC, -Ă adj. (despre mașini) care transformă energia mecanică în energie electrică, sub formă de curent continuu. ◊ principiu ~ = principiu de bază în exploatarea magnetismului, pentru producerea curentului în motoarele tip dinam. (< fr. dynamo-électrique) Vezi definitia »

cúrnic (cúrnice), s. n. – Coteț de găini. – Var. (Banat) curelnic, (Olt.) curuiac. Bg. kurnik (DAR), din sl. kurŭ „cocoș”, cf. curcă. Vezi definitia »

BRADICÁRDIC, -Ă, bradicardici, -ce, adj. (Med.) De bradicardie. – Din fr. bradycardique. Vezi definitia »