CONTRAATÁC, contraatacuri, s. n. Ripostă ofensivă desfășurată de o unitate militară aflată în apărare, cu scopul de a respinge un atac al inamicului pătruns în dispozitivul ei și de a restabili pozițiile inițiale. ♦ (Sport) Ripostă. [Pr.: -tra-a-] – Din fr. contre-attaque. Vezi definitia »

SMAC interj. (Var.) Smâc. (cf. smâc) Vezi definitia »

ORGIÁC, -Ă adj. cu caracter de orgie; orgiastic; simpotic. (< fr. orgiaque) Vezi definitia »

AFRODIZIÁC, -Ă, afrodiziaci, -ce, adj. (Despre substanțe) Care excită pornirile sexuale. [Pr.: -zi-ac] – Fr. aphrodisiaque. Vezi definitia »

ciobîrnác (-ce), s. n. – 1. Hîrdău, ciubăr. – 2. Par care servește la transportat ciubere. Mag. csöbörnek „de ciubăr”, de la csöbör „ciubăr” (Scriban, Arhiva, 1912; DAR). De la aceeași rădăcină provine ciobîrlac, s. n. (linguroi), care pare a fi deformare de la cuvîntul anterior. Vezi definitia »