méndre s. f. pl. – Capricii toane, pofte. Origine expresivă, cf. mandră, s. f. (terci de mălai), handră, buleandră, fleand(u)ră, șandra-mandra etc. S-a propus ca etimon alb. mendur „manieră, fel” (Cihac, II, 718; cf. Philippide, II, 723); lat. mendulum (Philippide, Principii, 151); germ. dialectal Männerle (Tiktin). Pentru mandră (pl. mendre, cf. Scriban), pare dubioasă der. sugerată de Bogrea, Dscor., IV, 832, din țig. mandró. Vezi definitia »

REMORCARE, remorcări, s.f. Deplasarea unui vehicul fără motor sau a unei remorci cu ajutorul unui alt vehicul. Vezi definitia »

MATLASÁRE s.f. Acțiunea de a matlasa și rezultatul ei. [< matlasa]. Vezi definitia »

DESTINÁRE s.f. Acțiunea de a destina. [< destina]. Vezi definitia »

ELABORÁRE s.f. Acțiunea de a elabora și rezultatul ei; formulare, lucrare. [< elabora]. Vezi definitia »