PĂPURÍCĂ, păpurici, s. f. (Reg.) Numele mai multor plante erbacee care cresc de obicei prin locuri umede și mlăștinoase. – Papură + suf. -ică. Vezi definitia »

CONDESCENDÉNȚĂ s. f. Purtare plină de considerație și bunăvoință față de cineva; respect, amabilitate, deferență. ♦ (Peior.) Aer de superioritate, infatuare, semeție. – Din fr. condescendance. Vezi definitia »

SALANGÁNĂ s.f. Gen de păsărele răspândite în Asia și Oceania, care își fac cuibul din frunze și fire de păr lipite cu salivă, cunoscute sub denumirea de „cuiburi de rândunele”. [< fr. salangane < salamga – cuv. filipinez]. Vezi definitia »

TRĂNCĂNEALĂ, trăncăneli, s. f. Acțiunea de a trăncăni și rezultatul ei; vorbărie, sporovăială, flecăreală. ♦ Zgomot de glasuri produs de cei care trăncănesc. – Trăncăni + suf. -eală. Vezi definitia »

TARANTÚLĂ s.f. Specie de păianjen mare care se întâlnește în țările sudice și a cărui înțepătură este deosebit de toxică. [Var. tarantelă s.f. / < fr. tarentule, cf. it. tarantola]. Vezi definitia »