RÚFĂ, rufe, s. f. 1. Obiect de îmbrăcăminte care se poartă direct pe corp; p. ext. (la pl.) cearceafuri, fețe de masă etc.; albituri, schimburi. ◊ Expr. Rufele (murdare) se spală în familie = certurile și neînțelegerile familiale sau dintr-un cerc intim trebuie rezolvate în cadrul familiei sau al cercului respectiv. 2. (Reg.) Zdreanță, cârpă. – Din sl. ruho. Vezi definitia »

CÚPULĂ, cupule, s. f. Organ în formă de cupă¹ mică, aflat la baza ghindei și a altor fructe. – Din fr. cupule, lat. cupula. Vezi definitia »

CIOPLEÁLĂ, ciopleli, s. f. (Rar) Cioplire. – Ciopli + suf. -eală. Vezi definitia »

CABRIÓLĂ, cabriole, s. f. Salt al calului prin care acesta se întoarce în loc. [Pr.: -bri-o-] – Din fr. cabriole. Vezi definitia »

ACÚZĂ s. f. acuzare. (< it. accusa) Vezi definitia »