TRAUMATÍSM s. n. ansamblu de tulburări fizice sau psihice provocate de o violență exterioară; violența însăși; traumă. (< fr. traumatisme) Vezi definitia »

NERVÍSM s. n. concepție, teorie care atribuie creierului rolul de substrat material al vieții psihice. (< fr. nervisme) Vezi definitia »

HIDRARGIRÍSM s. n. Intoxicație provocată de vaporii sau sărurile de mercur. – Din fr. hydrargyrisme. Vezi definitia »

LACONÍSM s. n. Însușirea de a fi laconic; exprimare laconică. – Din fr. laconisme. Vezi definitia »

EPILOGÍSM s. n. raționament prin care se trage concluzia asupra existenței sau naturii unui element necunoscut, pe baza existenței sau naturii unui element cunoscut; calcul, reflecție, examen. (< fr. épilogisme, gr. epilogismos) Vezi definitia »