Definita cuvantului laurea
LAUREÁ vb. I. tr. 1. A încununa cu un înalt premiu pentru merite deosebite. 2. tr., refl. A trece examenul de doctorat (în unele țări, ca Italia). [Pron. la-u-re-a, p.i. laureez, 3,6 -ează. / < it. laureare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu laurea
proședeá, proșéd, vb. II (înv.) a sta în față; a ocupa locul întâi într-o adunare. Vezi definitia »
AMÁNDEA interj. (Reg.) Dă năvală! fuga! zbughește-o! Iar eu, amandea pe ușă afară plângând (CREANGĂ). – Tc. amade „gata, pregătit”. Vezi definitia »
COMPLĂCEÁ, complác, vb. II. Refl. A găsi o mulțumire completă în ceva; (peior.) a se mulțumi cu o anumită situație fără a încerca să o depășească. [Var.: compláce vb. III] – Con1- + plăcea (după fr. complaire). Vezi definitia »
pedeá (pedéle), s. f. – Lipie, turtă. Tc. pide (Tiktin). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »
OLEA- v. oleo-. Vezi definitia »