RADIOTELEFONÍE s. f. sistem de comunicație radiotelefonică în ambele sensuri între două posturi, echipate fiecare cu aparate de emisiune și de recepție. (< fr. radiotéléphonie) Vezi definitia »

TIHĂRÁIE, tihărăi, s. f. (Pop.) Povârniș pe coasta unui munte; râpă abruptă; loc râpos, sălbatic, acoperit cu vegetație deasă; tihărie. – Et. nec. Vezi definitia »

TRIGONOCRAȚÍE s. f. (astrol.) triunghi, pe cercul planetar, format de cele patru semne de aceeași natură (foc, pământ, aer, apă). (< fr. trigonocratie) Vezi definitia »

săgetoáie s.f. (reg.) V. săgetoáică. Vezi definitia »

SUPREMAȚÍE, supremații, s. f. Superioritate absolută unită cu autoritate și putere; poziție dominantă; preponderență. – Din fr. suprématie. Vezi definitia »