Definita cuvantului leucit
LEUCÍT s.n. 1. Mineral din grupa silicaților, conținând aluminiu și potasiu, care se găsește în unele roci eruptive. 2. Corpuscul din citoplasma celulelor vegetale. [< fr. leucite, cf. gr. leukos – alb].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu leucit
PORTVIZÍT s.n. Obiect, de obicei din piele, în care se țin banii de hârtie, cărțile de vizită etc. [< fr. portevisite]. Vezi definitia »
ÎMBURGHEZÍT, -Ă, îmburgheziți, -te, adj. Devenit burghez; cu obiceiuri de burghez. – V. îmburghezi. Vezi definitia »
simít (-ți), s. m. – Un fel de covrig. – Mr. simită, megl. simit. Tc. (arab.) simit (Roesler 602; Eguilaz 23; Șeineanu, II, 322; Lokotsch 1814; Ronzevalle 102), cf. ngr. σιμίτι, alb., bg., sb. simit, sp. acemite. – Der. simigiu (mr. simigi), s. m. (persoană care face simiți), din tc. simitci, ngr. σιμιτζής, bg. simidzija; simigerie, s. f. (local unde se fac și se vînd covrigi, plăcinte etc.). Vezi definitia »
GALACTÍT s.n. Piatră semiprețioasă. [< fr. galactite]. Vezi definitia »
MIRMECOFÍT, -Ă adj., s.f. (Plantă) special căutată de furnici. [< fr. myrmécophite]. Vezi definitia »