BĂIEȚÉL, băieței, s. m. Diminutiv al lui băiat. Vezi definitia »

REBÉL, -Ă, rebeli, -e, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care ia parte activă la o rebeliune, care îndeamnă la rebeliune; răzvrătit. ♦ Nesupus, recalcitrant. ♦ Care arată nesupunere, care exprimă revoltă. ♦ Fig. (Despre păr) Care nu se așază, nu stă pieptănat. ♦ Fig. (Despre boli) Care are aspect acut, care cedează greu la tratamentul medical, care se vindecă greu. – Din fr. rebelle, lat. rebellis, germ. Rebelle. Vezi definitia »

BOTUȘÉL, botușéi, s. m. (Var., Transilv. de N.) Botuș. Vezi definitia »

El se sinucisese deoarece a avut o depresie. Vezi definitia »

pipitél, -ea, -ică, adj. (reg.) mititel. Vezi definitia »