ZAÍMF, zaimfuri, s. n. (Rar) Văl. – Din fr. zaïmph. Vezi definitia »

zaímf (rar) s. n., pl. zaímfuri Vezi definitia »

remf (-fi), s. m. – Curcubețică (Aristolochia clematitis). – Var. renf, rîmf. Origine incertă. Ar putea proveni din săs. Rimf (Drăganu, Dacor., V, 371). Legătura cu gr. ῥουφαία, originea dacică (Hasdeu, Col. lui Traian, 1873, 221) sau tracică (Philippide, II, 731), cf. alb. rrufë, este îndoielnică. Vezi definitia »

PARANÍMF s.m. (La vechii greci) Prieten al mirelui care mergea alături de el în car. [Pl. -fi. / cf. fr. paranymphe, lat. paranymphus]. Vezi definitia »

ȘTRIMF, ștrimfi, s. m. (Germanism reg.) Ciorap. – Germ. Strümpfe (pl. lui Strumpf). Vezi definitia »