PĂRĂLÚȚĂ, părăluțe, s. f. 1. Diminutiv al lui para³. 2. (Bot.; reg.) Bănuț. – Para³ + suf. -uță. Vezi definitia »

BAIONÉTĂ, baionete, s. f. Lamă de oțel ascuțită la vârf, având un mâner care se poate fixa de țeava puștii. ◊ Atac (sau asalt) cu baioneta (sau la baionetă) = luptă corp la corp, în care se folosește pușca cu baioneta pusă. ♦ Îmbinare în baionetă = îmbinare demontabilă între două piese cilindrice sau plate, care se realizează printr-o mișcare relativă de translație urmată de una de rotație. – Fr. baïonnette. Vezi definitia »

PÚDRĂ s.f. Pulbere, praf foarte fin cu bază de amidon (parfumat), folosit ca fard; pulbere fină folosită contra iritațiilor pielii. ♦ Pulbere foarte fină (mai ales de zahăr). [< poudre]. Vezi definitia »

ATÓMĂ s. f. v. atom. Vezi definitia »

știolfăiálă, știolfăiéli, s.f. (reg.) 1. plescăire prin apă sau prin noroi; apărie, noroi. 2. molfăială. Vezi definitia »