PATRÍȚĂ, patrițe, s. f. (Tipogr.) 1. Piesă componentă, de obicei mobilă, cu care se presează materialul într-o matriță și al cărei relief constituie negativul obiectului matrițat. 2. Piesă a mașinii tipografice pe care se gravează în relief o literă sau un semn tipografic și cu ajutorul căreia se obține matrița necesară la turnatul literelor și al semnelor tipografice. – Din germ. Patrize. Vezi definitia »

TÂRÂTÚRĂ, târâturi, s. f. Om de nimic, fără caracter; femeie de moravuri ușoare, târfă. – Târî + suf. -tură. Vezi definitia »

ciocăníță, ciocăníțe, s.f. (reg.) șoarece mare de câmp; chițoran, gherlan. Vezi definitia »

PÚLPĂ s.f. 1. Partea cărnoasă a unui fruct. ♦ Fructe conservate în soluție de bioxid de sulf diluată. 2. Partea moale din interiorul unui organ (splină, dinte etc.). ♦ Porțiune musculară proeminentă. 3. (Min.) Apă care are în suspensie grăunți minerali; tulbureală. [< fr. pulpe, cf. lat. pulpa]. Vezi definitia »

ANCABLÚRĂ s.f. Unitate de lungime egală cu a zecea parte dintr-o milă marină; cablu (3). [< fr. encablure]. Vezi definitia »