TRIBOLUMINESCÉNȚĂ s. f. Emisiune slabă de lumină pe care o prezintă unele substanțe cristaline atunci când sunt sfărâmate sau sparte. – Din fr. triboluminescence. Vezi definitia »

GUGOÁȘĂ, gugoși (gugoașe), s. f. V. gogoașă. Vezi definitia »

scăbórcă, scăbórce, s.f. (reg.) așchie, țandără. Vezi definitia »

múră² s.f. sg. (reg.) saramură în care se pune varza la acrit pentru iarnă. Vezi definitia »

boștínă (boștíne), s. f. – 1. Reziduu de ceară, fagure uscat. – 2. Reziduu de struguri, tescovină. – Var. voștină, hoștină. – Mr. buștină, megl. văștină. Sl. vostina „uscat” (Miklosich, Lexicon, 73; Cihac, II, 463); de la voskij „ceară”, cf. vospă. Nu este clară modificarea consoanei inițiale. – Der. boștinar, s. m. (cumpărător de faguri uscați, sau de tescovină). Vezi definitia »